Americanii își îndreaptă atenția spre emisfera vestică și regiunea indo-pacifică, ridicând semne de întrebare cu privire la angajamentul Americii de a-l descuraja pe Putin în regiunea Mării Negre, scrie publicația ucraineană.
Administrația Trump este pregătită să retragă mii de soldați americani din România, o schimbare importantă care provoacă îngrijorare pe Flancul estic al Europei și care arată o schimbare strategică în prioritățile militare globale ale Washingtonului.
Potrivit a trei oficiali americani și europeni care au fost informați despre această mișcare, administrația americană i-a notificat pe aliații occidentali la începutul acestei săptămâni cu privire la decizia sa de a retrage trupele, un anunț oficial fiind așteptat în următoarele zile, scrie publicația ucraineană Kyiv Post.
Într-o declarație acordată marți publicației Kyiv Post, oficialii – toți sub acoperirea anonimatului – au declarat că reducerea trupelor nu este de așteptat să depășească ”mai mult de un batalion”. De asemenea, ei au insistat că mișcarea nu va ”avea un impact semnificativ asupra operațiunilor americane din regiune”.
Această decizie vine într-un moment de îngrijorare sporită, în urma incursiunilor tot mai mari ale Rusiei în spațiul aerian NATO, inclusiv în România.
De asemenea, ea coincide cu mișcarea aparentă a președintelui SUA de a intensifica eforturile de a-l convinge pe președintele rus Vladimir Putin să accepte un armistițiu în Ucraina.
Discuțiile interne au luat inițial în considerare reduceri atât în România, cât și în Polonia, dar decizia finală a vizat doar România, au declarat sursele pentru Kyiv Post. Această distincție evidențiază un calcul geopolitic complex.
Rațiunea din spatele reducerilor este legată de o mișcare mai amplă a Pentagonului de a concentra resursele pe emisfera vestică și de a contracara mai bine China în Pacific.
Pentru o regiune care încă se confruntă cu consecințele invaziei Rusiei în Ucraina, momentul este considerat de unii ca fiind nefericit.
Colonelul american în retragere Richard Williams, fost director adjunct în cadrul diviziei de investiții în apărare a NATO, a declarat marți pentru Kyiv Post că ”nu există un raționament evident sau tactic pentru retragerea brigăzii NATO din România”.
Asigurări pentru aliații cheie din Est
Președintele Donald Trump s-a întâlnit recent cu noul președinte al Poloniei, Karol Nawrocki, și l-a asigurat că trupele americane nu vor fi reduse în Polonia.
În timpul întâlnirii lor, Trump ar fi declarat că SUA ”nici măcar nu s-au gândit” la retragerea soldaților din țară, subliniind: ”Suntem alături de Polonia până la capăt”. Promisiunea a adus o oarecare ușurare la Varșovia.
Justyna Gotkowska, directoare adjunctă la principalul think tank guvernamental din Polonia, Centrul pentru Studii Estice (OSW), a subliniat importanța asigurării, deși a remarcat îngrijorarea persistentă cu privire la prezența mai largă a SUA în Europa.
”Orice reducere în regiunea noastră va fi percepută de Rusia ca fiind atractivă”, a declarat marți Gotkowska unui grup de reporteri în timpul unei mese rotunde la Ambasada Poloniei la Washington, subliniind ”valoarea de descurajare” esențială a prezenței militare americane pe flancul de nord-est.
Ea a declarat corespondentului Kyiv Post că unitățile rotative – precum cele aflate în prezent în România – sunt ”cele mai ușor de retras”.
Valoarea strategică a României
Armata SUA – potrivit Stars and Stripes – prin Divizia a 3-a Infanterie a preluat comanda misiunii militare americane din România, care vizează fortificarea Flancului estic al NATO.
Divizia a 3-a Infanterie a preluat în această săptămână comanda operațiunilor Armatei în regiunea Mării Negre, conducând o forță operativă de aproximativ 3.000 de soldați care stau aici nouă luni.
Consolidarea nivelului trupelor și a capacităților de comandă în regiunea Mării Negre a devenit o prioritate în urma invaziei Rusiei în Ucraina din 2022.
Creșterea nivelului forțelor de către Pentagon a inclus o creștere a numărului de trupe în și în jurul României.
Deși unii oficiali ai Pentagonului au dezbătut în 2023 dacă să reducă aceste forțe rotative, liderii militari au optat în cele din urmă pentru menținerea unei prezențe extinse.
Sosirea Diviziei a 3-a Infanterie a avut loc în timp ce Pentagonul își continuă revizuirii prezenței forțelor sale – o evaluare care ar putea avea implicații pentru misiunea Comandamentului European al SUA. În acest context critic, retragerea planificată a fost întâmpinată cu surpriză și confuzie.
Un fost oficial militar român, într-o declarație acordată ziarului Kyiv Post marți după-amiază, a numit decizia ”greu de înțeles”, mai ales având în vedere că prezența militară americană actuală în Europa – aproximativ 80.000 de soldați – este modestă din punct de vedere istoric.
Reducerea vine și în pofida faptului că parlamentarii ambelor partide americane susțin o prezență militară americană puternică de-a lungul Flancului estic după 2022, considerând-o un semnal crucial pentru Putin.
Propunerea de retragere se desfășoară în timp ce Rusia continuă să testeze NATO, prin numeroase incursiuni aeriene și cu drone pe Flancul estic.
NATO a răspuns prin lansarea misiunii Eastern Sentry (Santinela estică), o activitate de vigilență sporită, însă reducerea trupelor americane riscă să transmită un mesaj contradictoriu, notează Kyiv Post.
Experții consideră că reducerea prezenței forțelor americane ar putea slăbi interesele și influența americană, încurajând potențial o percepție rusească privind atenuarea descurajării.