
Procurorii DIICOT efectuează luni dimineața percheziții la 65 de locații din România și Monaco în cadrul dosarului Nordis.
Din acestea, 63 sunt situate în municipiul București și în județele Ilfov, Constanța, Galați, Giurgiu, Bistrița Năsăud și Prahova, într-un caz penal ce vizează infracțiuni precum constituirea unui grup infracțional organizat, delapidarea cu consecințe deosebit de grave, spălarea de bani, evaziunea fiscală, și înșelăciunea cu consecințe severe. De asemenea, se investighează stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat, ori compensații datorate acestuia, toate în formă continuată, conform unui comunicat de presă al DIICOT.
Este demn de menționat că, în vreme ce se desfășurau perchezițiile, Laura Vicol a postat pe Facebook mesajul: “A început spectacolul!”.
Conform dezvăluirilor publicate de G4Media, premierul Marcel Ciolacu ar fi efectuat mai multe zboruri cu un avion privat, iar pentru unele dintre acestea, plățile ar fi fost realizate de una dintre companiile din grup – Nordis Travel. Unul dintre acționarii Nordis este soțul fostei deputate PSD, Laura Vicol.
Premierul a negat că ar fi zburat cu avioane private, dar a admis că a comis ”o aroganță”, susținând totodată că și-a achitat personal biletele. El a promis că va prezenta dovezi, dar a expus doar trei facturi pe TikTok.
Facturile prezentate de Marcel Ciolacu conțin informații care sugerează că este improbabil ca aceste documente să fi fost emise în anul 2022, perioada în care au avut loc zborurile cu avionul privat, conform site-ului specializat în știri de aviație, BoardingPass.
Luna trecută, Laura Vicol, care nu a mai fost inclusă pe listele PSD pentru alegerile parlamentare din decembrie 2024 în urma scandalului, a recunoscut că a zburat alături de Marcel Ciolacu cu avioane private și a afirmat că demisia sa din PSD nu a fost de bunăvoie.
Investigațiile inițiate până în prezent, care vizează 72 de suspecți (40 de persoane fizice și 32 de persoane juridice), au scos la iveală că, începând cu anul 2018, “trei dintre suspecți au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, structurat pe un model piramidal cu trei paliere, care a conceput și pus în aplicare un mecanism infracțional complex, constând în promovarea și dezvoltarea unor proiecte imobiliare sub acoperirea mai multor societăți comerciale, urmate de încasarea de sume de bani de la clienți (cumpărători), delapidarea fondurilor societăților, inducerea în eroare a cumpărătorilor cu ocazia executării ante-contractelor și contractelor de vânzare-cumpărare, evidențierea de operațiuni fictive în contabilitatea societăților controlate în scopul sustragerii de la plata taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat și stabilirea cu rea-credință a taxelor (TVA), având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul de stat ori compensări datorate bugetului general cauzându-se prejudicii societăților comerciale, clienților cumpărători și bugetului de stat”, se arată în comunicat.
DIICOT a declarat că fondurile financiare obținute ilegal au fost supuse procesului de spălare a banilor.
Studiile efectuate au relevat că eșalonul secund al grupării de criminalitate organizată a fost constituit din persoane apropiate liderilor (în relație de rudenie sau prietenie), care au aderat la grup și au sprijinit activitatea acestuia, sub controlul și îndrumarea liderilor, iar ultimul palier a sprijinit grupul infracțional organizat pe anumite componente sau în anumite perioade, având atribuții de întocmire a documentației aferente operațiunilor de vânzare a imobilelor, apartamentelor, intabulare sau consultanță juridică (notari și avocați) și de a încasa sume de bani provenite din comiterea infracțiunii de delapidare, sub diverse titluri justificative.
Actele de urmărire penală au condus la concluzia că, între 2019-2024, liderii grupului infracțional organizat, prin intermediul a 5 societăți comerciale, au încasat de la clienți (persoane fizice sau juridice) sume de peste 957.000.000 lei (peste 195 milioane euro) cu titlu de avans în cadrul unor promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, respectiv contracte de vânzare-cumpărare (apartamente/parcări și mobilier).
Fondurile astfel obținute au fost delapidate rapid, prin transferuri către persoane fizice, membri ai grupului infracțional organizat, transferuri către persoane juridice, societăți afiliate structurii criminale, plăți de salarii, dar și diverse cheltuieli extravagante, în valoare aproximativă de 346.000.000 lei și 2.400.000 euro.
În majoritatea cazurilor, externalizarea fondurilor s-a realizat pe baza unor documente justificative care să confere aparența legalității operațiunilor, permiteând ieșirea sumelor din patrimoniul societăților. Indiferent de traseul parcurs, sumele de bani au ajuns în conturile membrilor grupării și au fost retrase în numerar.
În aceeași perioadă, “suspecții au indus în eroare, cu ocazia executării unor promisiuni de vânzare-cumpărare, acte adiționale și contracte de vânzare-cumpărare având obiect imobile (apartamente) în cadrul unor ansambluri rezidențiale, mai multe persoane fizice și juridice, atât direct, cât și indirect, prin intermediul angajaților societăților cu atribuții în vânzări, prin prezentarea ca adevărată a unor fapte false legate de finalizarea unor etape ale proiectelor, predarea apartamentelor către un număr mare de clienți, afirmarea unor procente mari de vânzări, respectiv epuizarea acestora, amânarea nejustificată și repetată a semnării contractelor prin prezentarea deformată a realității obiective și prin presarea clienților cumpărători să accepte alte termene și condiții dezavantajoase, invocând feluri de impedimente inexistente la semnarea contractelor (neplata taxelor și impozitelor, argumente false privind întârzierea lucrărilor – vreme nefavorabilă, pandemie sau conflictul armat de la granița cu Ucraina)”, afirmă procurorii DIICOT – Structura Centrală.
Manoperele frauduloase utilizate de membrii grupării de criminalitate organizată în relația cu clienții au constat, de asemenea, în vânzarea imobilelor către alte persoane, condiționarea semnării contractelor de vânzare-cumpărare de asumarea unor noi obligații neprevăzute inițial în promisiune, cum ar fi cedarea folosinței locuințelor pe termen lung, intenția de a folosi apartamentele construite în scop personal – pentru funcționarea hotelului, grevarea imobilelor cu sarcini în favoarea unor terți sau membri ai grupării fără notificarea clientului, interdicția de notare în cartea funciară a promisiunilor de vânzare-cumpărare, și obligarea în scris a clienților de a nu face aprecieri publice asupra relațiilor contractuale, sub sancțiunea plății unor daune considerabile, ceea ce descuraja orice demers legal.”
Suspecții au recurs de asemenea la recompartimentări ale imobilelor pentru a make identificarea apartamentelor mai dificilă, îngrădind accesul clienților în șantiere pentru a verifica stadiul lucrărilor, și vânzarea în bloc a unui număr mare de apartamente către propriile societăți, urmată la scurt timp de anularea vânzărilor, pentru a nu edifica și/sau pune la dispoziția clienților imobilele comandate.
Astfel, membrii grupării de criminalitate organizată au creat prejudicii materiale considerabile clienților, obținând în schimb foloase patrimoniale injuste.
În mod repetat și în momente diferite, liderii grupului infracțional au dispus efectuarea de operațiuni fictive de achiziții în documentele contabile ale firmelor (persoane juridice având calitate procesuală de suspect) pentru a diminua baza impozabilă și pentru deducerea ilegală a taxei pe valoare adăugată.