Fără sprijin editorial, fără prezență în librării și fără compromisuri de PR, „2100” – romanul distopic semnat de jurnalistul de investigații Liviu Alexa – a reușit ceea ce puțini autori independenți își pot imagina: să-și vândă aproape în totalitate primul tiraj, doar prin forța propriului discurs și curajul unei promovări radical asumate.
Într-o piață editorială sufocată de clișee, autosuficiență și complicități între edituri, librării și trusturi de presă, vestea că romanul „2100” este pe cale să-și epuizeze primul tiraj are un parfum rar de victorie autentică. O victorie cu gust amar pentru industria literară care ignoră autori capabili să zguduie, dar care nu au „pile”, și o victorie dulce pentru autorul care a refuzat compromisul: Liviu Alexa.
Fără lansări cu prosecco, fără cronici plătite în reviste culturale prăfuite, fără rafturi în Cărturești sau Humanitas, romanul „2100” a fost vândut din mână în mână digitală, prin Substack, rețele sociale, newslettere, TikTok, dar mai ales prin vocea autorului însuși, care a spus răspicat:
„Dacă aștepți să te bage în seamă mafia editurilor și rechinii librăriilor, îți citești singur cartea, la bătrânețe, cu lupa.”
Ce este „2100”?
„2100” nu este un roman pentru publicul leneș. Este o distopie violentă și lucidă, scrisă într-un stil care refuză complet clișeele genului SF. Nu există supereroi, nu există speranță reciclabilă, nu există happy-end.
În lumea din 2100, transcendența nu e alegere, ci datorie, iar umanitatea devine un experiment ratat în fața propriei obediențe.
Un roman care nu flatează și nu explică, dar care rămâne întipărit în mintea cititorului ca un diagnostic final.
Nicio librărie, nicio rețea de distribuție
Faptul că romanul se apropie de epuizarea primului tiraj este cu atât mai meritoriu cu cât a fost vândut fără sprijinul niciunei librării. Nu a fost expus la raft, nu a avut afișe, nu a fost cumpărat de manageri de marketing editorial, nu a fost recomandat de influencerii literari cu guri alese și buzunare deschise.
Toate exemplarele au plecat din mâna autorului către cititori care au fost convinși nu de vitrina unei librării, ci de forța discursului, de curiozitatea provocată de teme, de onestitatea comunicării.
Marketingul neortodox care a funcționat
Liviu Alexa a făcut agitație conștientă. A refuzat să scrie „texte frumoase” pentru a-și promova romanul și a ales în schimb să construiască o comunitate de cititori interesați de poveste, nu de lingușeli editoriale. A fost prezent acolo unde se vorbește direct: în newslettere tăioase, în video-uri asumate, în atacuri polemice împotriva industriei culturale prăfuite.
A vorbit despre moartea liberului arbitru, despre viitorul steril al conștiinței colective și despre cum literatura trebuie să ne înfricoșeze din nou.
Ce urmează?
„Primul tiraj se duce. Nu o spun cu mândrie, ci cu furie. Pentru că știu câți autori buni nu vor avea niciodată șansa asta. Nu pentru că n-ar scrie bine, ci pentru că sistemul îi ignoră. Eu am luptat. M-am bătut pe fiecare canal digital, am vorbit direct cu oamenii. Nu m-a “vândut” nimeni. Și tot am vândut. Asta spune ceva despre ce merită citit.”
– Liviu Alexa
Romanul urmează să fie disponibil în ediție digitală internațională, în 35 de limbi, tradus și adaptat pentru publicuri din Asia, Orientul Mijlociu, Europa și America Latină. Este o mișcare fără precedent în peisajul auto-publicării românești, iar Alexa o face din convingerea că viitorul nu mai are nevoie de aprobare ca să existe.
„2100” nu e doar o carte care se vinde. E o formă de sfidare lucidă.
Și faptul că primul tiraj se epuizează exclusiv prin efortul autorului este o lecție pentru toți cei care încă mai cred că literatura adevărată trebuie să fie umilă, docilă și filtrată de „recomandări”.
Această carte a fost cumpărată nu pentru că a fost expusă. Ci pentru că a fost trăită înainte să fie scrisă.
Poti comanda și tu romanul AICI