Într-unul dintre cele mai tranșante interviuri acordate în ultimii ani, președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a oferit, în cadrul podcastului „Contraste” de pe Cluj24.ro, o radiografie a administrației locale.
Dialogul scoate în evidență nu doar amploarea proiectelor asumate de administrația județeană, ci și „piedicile sistemice” pe care le întâmpină aceasta, într-un context marcat de ceea ce Tișe numește „dictatură ministerială”. Ascultându-l pe președintele Tișe, nu trebuie pierdut din vedere faptul că politicianul liberal tocmai a ratat, într-un mod surprinzător, poziția de vicepreședinte al PNL la congresul partidului care a avut loc acum puțin timp.
„Un județ dus în spate fără sprijin de la București”
„Statul român nu ne-a dat niciun leu. Tot ce vedeți în județ e din fonduri europene sau locale”, spune Tișe, insistând că toate investițiile majore din Cluj sunt rodul unei administrații locale care funcționează în ciuda – nu datorită! – aparatului guvernamental.
Centura metropolitană, un proiect esențial pentru decongestionarea traficului din Cluj-Napoca, este „gata de implementare”, dar blocată administrativ: Ministerul Transporturilor ar refuza să semneze contractul de execuție, deși licitația a fost deja adjudecată. „E o formă de control politic. Se vrea o inaugurare marca București, nu o lucrare făcută de Cluj”, acuză președintele CJ.
Situația se repetă și în cazul autostrăzii A3, unde Tișe reclamă tergiversări „în funcție de cine e în campanie”. Refuzul Guvernului de a permite preluarea execuției de către autoritățile locale este interpretat ca o dovadă clară de neîncredere și centralism excesiv. „Vor doar supunere, nu colaborare”, sintetizează el.
Administrație în regim de autonomie forțată
Pe fundalul acestor blocaje invocate, tandemul Tișe–Boc ambiționează să livreze proiecte cu impact major. Județul extinde Aeroportul Internațional fără contribuții guvernamentale, construiește spitale și centre medicale moderne, atragând bani europene într-un ritm rar întâlnit în alte județe.
„Noi am făcut spitale. Guvernul a făcut machete. Când ceream bani, ni se spunea că nu e momentul politic”, a spus Tișe, făcând trimitere directă la promisiunile neonorate privind spitalele regionale.
Între timp, Clujul a finalizat un spital pediatric în doar 18 luni și a demarat execuția Spitalului de Boli Paliative și a Centrului Integrat de Transplant.
Împotriva baronizării: „Nu am cumetrii în sistem”
Într-un peisaj politic în care termenul de „baron local” pare definitoriu, Alin Tișe respinge eticheta și își revendică o traiectorie curată: „Nu mi-am angajat rudele, nu am cumetrii în sistem, nu fac afaceri cu statul”. Declară că a pierdut oameni apropiați pentru că a refuzat compromisurile.
Tișe își definește rolul ca fiind acela al unui administrator, nu al unui politician partizan. De aici și apelul său constant pentru o autonomie reală a județelor. „Dacă am fi avut autonomie, am fi făcut centura, autostrada și spitalele în 5 ani”, spune el.
Interviul lui Alin Tișe lasă impresia unei administrații locale ambițioase, eficiente, dar constant obstrucționată de mecanismele centrale ale statului. În tandem cu primarul Emil Boc, liderul Consiliului Județean pare să joace o carte a modernizării locale, fără sprijinul Bucureștiului, mizând pe fonduri europene.
Clujul pare să reușească, dar nu fără costuri și nu fără confruntare.