O bună parte a recomandărilor primite au fost integrate în varianta finală a Strategiei Naționale de Apărare a Țării, analizată luni de CSAT. Documentul va fi va fi prezentat de către președinte în Parlament.
În cadrul ședinței de luni a Consiliului Suprem de Apărare a Țării au fost analizate mai multe teme, axate în principal pe modul de implementare a măsurilor pentru dezvoltarea capacității de apărare a statului și pentru creșterea rezilienței societății.
Principalul punct pe ordinea de zi l-a reprezentat Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030.
Potrivit Administrației Prezidențiale, ”o bună parte a recomandărilor primite au fost integrate, rezultând varianta finală, analizată astăzi de CSAT și care va fi prezentată de către președintele României în Parlament, pentru a fi dezbătută și aprobată, prin hotărâre, în ședință comună a celor două Camere”.
Strategia exprimă viziunea președintelui, aceea a unei Românii ”moderne și sigure, care se bucură de pace și de avantajele ei unice, un stat construit în jurul cetățenilor săi, în serviciul drepturilor și libertăților fundamentale ale acestora, cu instituții transparente și integre, orientate exclusiv către binele public”.
Membrii Consiliului au aprobat Evaluarea privind riscurile, amenințările și vulnerabilitățile prognosticate pentru anul 2026, precum și Analiza Strategică a Apărării.
Aceste documente au ca scop identificarea și elaborarea recomandărilor necesare gestionării provocărilor la adresa securității naționale, adaptarea Armatei la noul mediu strategic, la modificările majore ale situației internaționale de securitate, precum și la angajamentele naționale asumate în cadrul NATO și UE.
”În actualul context regional și internațional, se impune consolidarea eforturilor României privind întărirea securității naționale pe toate palierele, în vederea îndeplinirii scopului fundamental al politicii de apărare: garantarea suveranității, independenței, unității și integrității teritoriale ale țării. Statul român trebuie să fie pregătit pentru gestionarea riscurilor unui conflict armat de amploare, de lungă durată, în apropierea granițelor și, în același timp, să-și întărească reziliența națională”, se arată în comunicat.
De asemenea, este necesară creșterea capacității de luptă a Armatei României și accelerarea revitalizării industriei naționale de apărare, domeniu aflat în strânsă legătură cu proiectele de retehnologizare, cercetare-dezvoltare și programele de înzestrare derulate în cooperare cu state NATO și UE.
Conform CSAT, Armata României va dispune de forțe cu înaltă capacitate de reacție, destinate îndeplinirii misiunilor constituționale și angajamentelor asumate în cadrul NATO, UE și al altor organizații internaționale, ceea ce presupune creșterea numărului de militari activi și de rezerviști bine pregătiți.
Definirea, proiectarea și dezvoltarea capabilităților militare de apărare pentru perioada următoare reflectă deteriorarea mediului de securitate, vulnerabilitățile interne și tendințele globale cu impact asupra securității naționale, precum și noile ținte de capabilități.
Analiza multidimensională prezentată în CSAT a generat recomandări specifice, care vor fi ulterior analizate, adoptate și implementate în cadrul legal, în documente de direcționare, în planuri și măsuri concrete la nivelul Ministerului Apărării Naționale, al instituțiilor din Sistemul Național de Apărare, precum și la nivelul administrației publice și al societății.
”CMX-25”
De asemenea, membrii Consiliului au aprobat raportul consolidat privind participarea României la Exercițiul NATO de management al crizelor „CMX-25”.
România a participat cu o structură națională de răspuns, formată din experți ai autorităților administrației publice centrale și ai instituțiilor din Sistemul Național de Apărare.
Exercițiul a oferit cadrul pentru exersarea procedurilor de consultare și luare a deciziilor politico-militare în contextul activării art. 4 și art. 5 din Tratatul Atlanticului de Nord, precum și pentru testarea capacității Alianței de a răspunde amenințărilor specifice războiului hibrid.
Scenariul a vizat implementarea Planurilor din categoria descurajare și apărare a zonei euroatlantice și a Planurilor Regionale.
Programul SAFE
Membrii CSAT au analizat și Planul de investiții în industria de apărare a României, elaborat în temeiul Regulamentului SAFE, pe baza căruia va fi înaintată cererea României către Comisia Europeană în aplicarea Regulamentului (UE) 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului SAFE pentru consolidarea industriei europene de apărare.
Membrii Consiliului au aprobat astăzi cererea României în cadrul mecanismului SAFE.
Până la finalul acestei săptămâni, după o coordonare cu Directoratul General pentru Industria de Apărare și Spațiu din cadrul Comisiei Europene (DG DEFIS), Guvernul, prin Cancelaria Prim-ministrului, va trimite formularele specifice pentru a înregistra formal documentația României.
În valoare totală de 16,680,055,394 de euro, aceste fonduri alocate României vor fi destinate în proporție de 75% pentru achiziția de echipamente militare, ordine publică și apărare civilă. Diferența de 25% reprezintă fonduri alocate infrastructurii duale, mai exact cele două capete de autostradă – Pașcani-Siret și Pașcani-Ungheni.
Cele mai consistente programe ale României au o condiție de producție în țară de minimum 50%, în unele cazuri acest procent urmând a fi de 100% din rațiuni de securitate și suveranitate asupra unui proces critic de producție.În perioada următoare, Comisia Europeană va analiza fiecare propunere, iar până la finalul lunii ianuarie va aproba planurile naționale trimise.
Toate programele SAFE trebuie să fie finalizate până în 2030, ceea ce presupune proceduri accelerate pentru livrarea programelor și pentru realizarea investițiilor pentru capacitățile de producție necesare.
Totodată, vor urma discuții privind posibilele colaborări în formatul guvern la guvern sau în relația cu marii producători din Europa. Un criteriu esențial este dezvoltarea industriei românești, prin realizarea unor investiții în capacități noi de producție, dar și prin cooptarea companiilor românești în lanțurile de aprovizionare și valorice europene.
După aprobarea planului național de către Comisia Europeană, Guvernul, prin Cancelaria prim-ministrului, va realiza o platformă web de tip „match-making”, unde vor fi prezentate toate programele, eventuali parteneri selectați, astfel încât companiile românești să înregistreze capacitățile de producție, proiectare, realizare soft etc.
Această platformă web va funcționa ca o platformă de identificare a furnizorilor români și de realizare a conexiunii acestora cu marii producători din industria europeană de apărare.