Politica

În huiduielile angajaților de la Senat, Bolojan a anunțat concedieri masive în rândul “sinecurilor”

Președintele Senatului, Ilie Bolojan, a anunțat miercuri planul de reducere drastică a cheltuielilor instituției, care va implica concedieri, tăieri la cheltuielile de combustibil, restrângerea flotei de mașini și un program de lucru extins.

Bolojan a declarat că în cadrul ședinței Biroului permanent de marți au fost aprobate două memorandumuri pentru a îmbunătăți funcționarea Senatului. El și-a exprimat dorința de a avea un personal profesionist și eficient, un proces legislativ mai bine organizat și un regulament de funcționare optim, astfel încât dezbaterile să fie mai civilizate și relațiile cu alte instituții să se întărească.

“Am observat în perioada în care am ocupat funcția de președinte al Senatului o serie de probleme care nu mai pot fi ignorate. La Senat, în loc ca persoanele care lucrează pentru demnitari să-i însoțească, am ajuns în situația în care un demnitar nu își poate aduce colegii, găsind persoane venite din ciclurile anterioare, al căror pregătire este discutabilă și care nu au aceeași agendă cu demnitarul”, a declarat Bolojan.

Astfel, este necesară implementarea unei “legi a demnității”, care prevede că “vino cu un demnitar, pleacă cu un demnitar”.

Bolojan a afirmat că personalul Senatului este supradimensionat și a promis că, fără nicio influență politică, posturile vor fi ocupate prin concurs. De asemenea, va fi elaborat un proiect de lege pentru a adapta personalul din cele două Camere ale Parlamentului în funcție de plecarea demnitarilor. Până acum, angajările s-au realizat pe o perioadă nedeterminată, aceiași angajați rămânând în funcție. Ilie Bolojan a catalogat aceste posturi drept „sinecuri” și a precizat că reorganizarea se va finaliza până la sfârșitul lunii martie, urmând să rămână doar 618 posturi din cele 796 existente în prezent.

El a adus în discuție și exemplul Comisiei de regulament, care se reunește la fiecare două luni, având cinci angajați care “au dificultăți în a explica ce fac în cele două luni”.

De asemenea, s-a referit la structuri funcționale ale Senatului, care dispun de Direcții, dar au foarte puțini angajați, doar pentru că există dorința cuiva de a fi director, fără personal justificat subordonat.

Ilie Bolojan este de asemenea nemulțumit de faptul că prezența fizică a angajaților la locul de muncă “lasă de dorit”, motiv pentru care va fi implementat un sistem de înregistrare bazat pe cartelă electronică pentru a monitoriza prezența.

“În termen de trei luni, Secretariatul General trebuie să rezolve această problemă, astfel încât să asigurăm prezența la locul de muncă, deoarece este o formă de respect față de cei care ne plătesc”, a adăugat el.

O altă măsură vizează reducerea flotei de mașini, iar cota de combustibil va fi diminuată cu 20%.

În ceea ce privește calitatea procesului legislativ, programul de lucru al Senatului va fi reconfigurat. Dacă în trecut ședințele plenului aveau loc luni, iar marțea se lucra în comisii, de acum înainte se va lucra și miercuri în plen, iar joi se vor desfășura dezbateri publice.

Referitor la regulament, Ilie Bolojan a indicat că dorește să preia “cele mai bune practici din regulamentul Parlamentului European”.

“În sălile de plen, vrem să avem un dialog civilizat, să descurajăm agresivitatea și să îi sancționăm pe cei care nu respectă regulile bunului-simț”, a explicat acesta.

Ilie Bolojan a mai afirmat că atât Senatul, cât și Camera Deputaților urmează să își reorganizeze activitatea, după o analiză detaliată a mai multor aspecte.

El a subliniat că majorarea salariilor este o procedură simplă, deoarece “se poate face de pe o zi pe alta”, în timp ce reducerea numărului de angajați este mult mai complexă.

Întrebat despre eventualele procese pe care angajații disponibilizați le-ar putea iniția împotriva Senatului, Bolojan a spus că “nu este nicio problemă. Problema noastră este să procedăm legal și corect, iar ceea ce am solicitat sindicatului în întâlnirea de alaltăieri a fost clar: Să ne ajutați să organizăm concursuri corecte”.

Ilie Bolojan a fost întrebat și dacă angajații concediați vor beneficia de salarii compensatorii.

“Nu știu să fie în contractul colectiv de muncă al Senatului astfel de prevederi. Dacă vreau să fiu corect cu colegii mei de la Senat, grila noastră de salarizare este una medie, deci nu se află în top. În plus, în această grilă sunt incluse tot felul de sporuri pentru condiții vătămătoare, dar nu sunt drepturi speciale pentru colegii care lucrează în Senat. Alte instituții au inclus, prin contracte colective de muncă, diverse drepturi absurde, precum prime de ziua ASF, o zi foarte importantă pe care o rețin toți beneficiarii serviciilor ASF. Din acest punct de vedere, la Senat nu am avut exagerări”, a spus Bolojan.

Referitor la ASF, președintele Senatului a declarat că nu crede că “s-ar prăbuși” instituția dacă nu ar opera cu atâția angajați și nu ar oferi prime atât de mari. Următorul pas este “să ne ocupăm de instituțiile din coordonarea Parlamentului, iar pentru aceasta vom organiza un grup de lucru, astfel încât să aveți parte de comunicări transparente. Ar fi bine să-și facă publice aceste drepturi, pentru a înțelegeți și dvs. la ce nivel de austeritate suntem supuși”.

Reamintim că șefii și angajații ASF primesc 16 salarii anuale, conform unei decizii a conducerii. Acestea includ prime de Crăciun, de performanță, două salarii pentru vacanță și sumele acordate cu ocazia zilei ASF.

ASF a fost dată în judecată de deputatul USR Claudiu Năsui, iar la începutul lunii septembrie 2023, Curtea de Apel București a obligat instituția să facă publice salariile și sporurile primite de conducerea sa, precum și sumele acordate pentru cazare, diurne și transport.

La finalul conferinței de presă, angajați ai Senatului l-au huiduit pe Bolojan, strigând: “Nu știți problemele reale, noi avem expertize, funcțiile de senator sunt efemere. Nu se poate să veniți cu idei de genul acesta”.

În răspuns, Bolojan le-a spus, în fața angajaților protestatari și a ziariștilor: “Vor fi eliminate sinecurile. Vor fi organizate concursuri corecte. Accept orice discuție”.

El le-a transmis angajaților nemulțumiți că, dacă cred că schimbările pot veni prin huiduieli, se înșală.

“E anormal să aranjezi fără concurs angajați pe o perioadă nedeterminată. Cei care au dat concurs și sunt profesioniști nu au de ce să se teamă. Există și persoane care au fost angajate fără concurs și care nu își justifică prezentul, este normal să fie remunerate? Eu respect pe toată lumea, dar nu poate funcționa cu o astfel de atitudine”, a afirmat Ilie Bolojan.

Ce spune Sindicatul Funcționarilor Publici Parlamentari, Sindicatul Personalului Contractual și Sindicatul Șoferilor din Senatul României

Sindicatele și-au exprimat miercuri dezacordul ferm față de măsurile propuse de președintele Senatului, Ilie Bolojan, și secretarul general al Senatului, Mario Ovidiu Oprea, privind abordarea reorganizării instituției și reducerea numărului de angajați.

“Fără o consultare temeinică cu sindicatele și fără o analiză profundă a complexității activității instituționale, președintele și secretarul general al Senatului intenționează să reducă aproximativ 200 de posturi. O reorganizare făcută în grabă, concentrată strict pe aspectul economic (reducerea cheltuielilor salariale) este extrem de îngrijorătoare și dăunătoare atât pentru funcționarea instituției, cât și pentru angajați și familiile acestora. Această acțiune de forță ridică întrebări serioase și îngrijorări în rândul întregului aparat tehnic al Senatului”, afirmă sindicatele.

Ele subliniază câteva dintre aspectele problematice identificate de conducătorii celor trei sindicate:

•             Lipsa transparenței: Reducerea personalului fără criterii clare poate duce la discriminare și la decizii arbitrare.

•             Încălcarea legislației: Proiectul de hotărâre contravine Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, Codului Administrativ și Codului Muncii.

•             Impact negativ asupra eficienței: Reducerea personalului riscă să suprasolicite angajații rămași, afectând calitatea procesului legislativ.

•             Lipsa unei analize fundamentate: Nu a fost efectuată o evaluare detaliată a necesarului de personal, ceea ce poate duce la dezechilibre semnificative în structura instituțională. România se bazează pe supremația legii; respectarea legislației în vigoare este esențială în materie de dialog social. Consultarea sindicatelor în astfel de situații este imperativă. Cele trei sindicate din Senat solicită, așadar, președintelui Senatului și secretarului general să fie consultați în toate etapele procesului decizional.

Concret, sindicatele cer:

1.            Implementarea unei reorganizări bazate pe criterii transparente și echitabile.

2.            Respectarea drepturilor angajaților, inclusiv protejarea categoriilor vulnerabile, cum ar fi familiile monoparentale și persoanele cu dizabilități.

3.            Organizarea unei consultări pentru a analiza impactul măsurilor asupra funcționării Senatului. Angajații Senatului sunt esențiali pentru eficiența procesului legislativ. Orice proces de reorganizare trebuie să respecte drepturile lor și să nu afecteze stabilitatea instituției. Facem apel la toți senatorii să sprijine o reformă bazată pe echitate și raționalitate.