Din oras

Povestea fascinantă a coifului dacic de la Coțofenești – –

Coiful dacic de la Coțofenești reprezintă una dintre cele mai prețioase relicve ale civilizației geto-dacice, un artefact ce ilustrează măiestria meșteșugarilor antici și bogăția aristocrației războinice din acele timpuri. Chiar dacă această piesă istorică a fost recent furată dintr-un muzeu din Olanda, importanța sa rămâne un simbol al moștenirii culturale românești.

Descoperirea accidentală a unei comori

Coiful a fost descoperit în 1928 în satul Coțofenești, județul Prahova, de către doi copii care se jucau pe un teren agricol. La început, aceștia nu au realizat valoarea obiectului și se spune că l-au folosit chiar ca jucărie, lovind mingea cu el. După ce au arătat piesa părinților, specialiștii au fost chemați pentru a evalua descoperirea. Astfel, coiful a fost recunoscut ca o bijuterie de aur de o valoare inestimabilă, datând din secolele V-IV î.Hr.

Un coif regal cu o simbolistică specială

Confecționat complet din aur masiv, coiful de la Coțofenești cântărește în jur de 800 de grame și se remarcă prin designul său complex. Ornamentele sale includ figuri zoomorfe și antropomorfe, fiind decorate cu reprezentări de grifoni, lei și alte elemente mitologice care simbolizau puterea și protecția divină.

Ceea ce iese cel mai mult în evidență este prezența a două fețe umane stilizate, plasate pe laterale, care par a supraveghea purtătorul din toate unghiurile. Acest detaliu artistic sugerează nu doar statutul nobiliar al celui care îl purta, ci și o posibilă funcție ritualică.

Cine era posesorul coifului?

Istoricii consideră că acest coif aparținea unui nobil dac, probabil unui tarabostes – aristocratul războinic al triburilor geto-dacice. Prezența aurului și simbolurilor sacre sugerează că purtătorul nu era un simplu războinic, ci un lider militar sau chiar o figură cu funcție religioasă.

Se presupune că astfel de coifuri erau purtate în ceremonii sau pe câmpul de luptă, având un rol de protecție spirituală, mai degrabă decât unul funcțional. Absența unei protecții pentru ceafă sugerează că obiectul nu era destinat confruntărilor fizice directe, ci mai degrabă ca simbol al statutului.

Furtul recent al coifului și ancheta internațională

În ianuarie 2025, coiful a fost furat din Muzeul Drents din Assen, Olanda, unde era expus împreună cu alte artefacte dacice în cadrul expoziției „Dacia! Regatul aurului și argintului”. Hoții au folosit explozibili pentru a pătrunde în muzeu, sustrăgând atât coiful de la Coțofenești, cât și trei brățări dacice din aur descoperite la Sarmizegetusa Regia.

Poliția olandeză, în colaborare cu autoritățile române, a initiat o anchetă internațională pentru a recupera obiectele furate. În trecut, alte artefacte din tezaurul dac au fost traficate pe piața neagră și recuperate abia după ani de investigații. Autoritățile speră că, în acest caz, artefactele vor fi găsite și readuse în România.

Importanța și moștenirea coifului de la Coțofenești

Coiful de la Coțofenești este un simbol al moștenirii dacice și al identității culturale a României. Împreună cu alte artefacte de aur descoperite în zona Munților Orăștie, acest obiect demonstrează nivelul avansat al meșteșugarilor daci și influențele culturale pe care le-au avut din lumea greacă și scitică.

Descoperirea și conservarea unor asemenea artefacte sunt esențiale pentru a înțelege mai bine istoria regatelor dacice și influența lor asupra Europei antice. De aceea, protejarea patrimoniului cultural trebuie să rămână o prioritate atât în România, cât și la nivel internațional.

În prezent, istoricii și autoritățile române așteaptă vești despre recuperarea coifului și speră că această capodoperă va reveni în țară pentru a fi admirată de generațiile viitoare.